Un gazon nu este niciodată invadat la întâmplare. Fiecare buruiană care se instalează spune ceva despre sol, tundere sau udare, iar fiecare necesită un răspuns adecvat. Să știți să identificați buruienile înainte de a interveni schimbă complet rezultatul: trifoiul nu se tratează la fel ca pătlagina, iar vinarțul necesită o metodă diferită de cea pentru rocoină. Vestea bună este că un erbicid pentru gazon selectiv, aplicat la momentul potrivit, elimină majoritatea acestora fără să afecteze gazonul. Iată cum să recunoașteți cele mai comune specii, ce indică prezența lor și care este metoda pentru a obține din nou un gazon des.
Cum identificați buruienile din gazon?
Trei criterii de observare sunt suficiente pentru a clasifica aproape toate speciile din gazon.
Forma frunzei. Acesta este criteriul decisiv. Priviți nervațiunea: dacă nervurile sunt paralele și se întind de la un capăt la celălalt al frunzei, aveți de-a face cu o graminee. Dacă formează o rețea ramificată pornind de la o nervură centrală, este vorba despre o dicotiledonată. Toate plantele pe care le vom vedea, cu excepția pirului târâtor, aparțin acestei a doua familii.
Portul plantei. Trei tipuri revin frecvent. Rozeta lipită de sol, precum la păpădie sau pătlagină. Portul târâtor, cu tulpini care se extind pe sol, precum la trifoi și vinarț. Portul erect, precum la scai.
Înflorirea. Culoarea, forma și dispunerea florilor înlătură ultimele îndoieli. Acesta este adesea momentul în care identificarea devine evidentă, chiar și fără o fotografie de referință.
Această distincție între graminee și dicotiledonate determină tot ce urmează. Gazonul dumneavoastră este alcătuit din graminee. Un erbicid selectiv este conceput să acționeze asupra dicotiledonatelor, protejând în același timp gramineele: tocmai acest lucru îi permite să curețe gazonul fără să lase urme.
Buruienile comune din gazon, specie cu specie
Trifoiul alb
Identificare: trei foliole rotunjite, care prezintă adesea o semilună albă mai deschisă, tulpini târâtoare care prind rădăcini la noduri, flori albe grupate în mici sfere, foarte vizitate de albine.
Ce indică: trifoiul este o leguminoasă capabilă să fixeze azotul din aer. Prin urmare, se dezvoltă acolo unde gazonul duce lipsă de azot. Un gazon invadat de trifoi este aproape întotdeauna un gazon subfertilizat.
Tratament: erbicidul selectiv acționează bine asupra acestei plante dicotiledonate. Însă, dacă nu corectați carența de azot, va reveni. Tratamentul și fertilizarea merg împreună.
Veronica
Identificare: frunze mici, rotunjite, cu marginea dințată, dispuse de-a lungul tulpinilor culcate, care formează un covor dens. Flori mici, cu patru petale de un albastru intens caracteristic, purtate pe pedunculi fini.
Ce indică: preferă solurile umede și bogate și profită de zonele în care gazonul s-a rărit.
Tratament: portul său târâtor îi permite să treacă pe sub lama mașinii de tuns, ceea ce face smulgerea anevoioasă. Face parte dintre speciile vizate în mod expres de formulările selective pentru gazon, care rămân metoda cea mai directă.
Iedera terestră
Identificare: este planta pe care mulți o caută folosind termenul „frunze în formă de inimă”. Frunzele sale sunt într-adevăr cordiforme, aproape reniforme, cu marginea crenelată și dispuse în perechi opuse de-a lungul tulpinii. Două indicii confirmă identificarea: tulpina este pătrată la atingere, iar frunzișul frecat degajă un miros aromatic pronunțat. Flori violete, sub formă de tuburi mici, primăvara.
Ce indică: colonizează cu ușurință zonele umede și semiumbrite, adesea la marginea gardurilor vii sau sub copaci.
Tratament: stolonii săi târâtori se înrădăcinează în mod regulat, ceea ce îl face un colonizator eficient. Este una dintre principalele ținte ale erbicidelor selective pentru gazon, iar tratamentul este cu atât mai eficient cu cât este aplicat pe un frunziș bine dezvoltat.
Morarul alb, numit și iarba-păsărilor
Identificare: frunze mici, ovale și ascuțite, opuse, pe tulpini fragede și casante. Detaliul caracteristic speciei: o linie de peri fini care se întinde pe o singură latură a tulpinii, schimbându-și partea la fiecare nod. Flori albe minuscule, cu cinci petale atât de adânc crestate, încât par a fi zece.
Ce indică: un sol bogat, umed și bine aprovizionat cu azot. Este o plantă care preferă solurile fertile.
Tratament: ciclul său este scurt, iar înrădăcinarea superficială, ceea ce îl face ușor de smuls manual pe suprafețe mici. Pe o suprafață extinsă, tratamentul selectiv rămâne mult mai rapid.
Păpădia
Identificare: rozetă de frunze profund crestate, cu dinți ascuțiți, latex alb la rupere, floare galbenă solitară, urmată de o samară globuloasă și pufoasă.
Ce indică: profită de zonele tasate și de spațiile lăsate libere de un gazon rar.
Tratament: rădăcina pivotantă poate ajunge la o adâncime considerabilă, ceea ce face ca smulgerea parțială să fie puțin eficientă. Un produs sistemic care coboară până la această rădăcină este soluția cea mai directă. Am dedicat un articol complet acestei specii, cu metoda detaliată pentru a scăpa de păpădie din gazon.
Margareta
Identificare: rozetă de frunzulițe în formă de spatulă, lipite de sol, și floarea albă cu centru galben pe care o cunoaște toată lumea.
Ce indică: aproape întotdeauna se combină două cauze: un sol tasat și o tundere prea scurtă, care slăbește gazonul fără să afecteze margareta.
Tratament: reacționează bine la erbicidul selectiv. Creșterea înălțimii de tundere este măsura complementară care îi împiedică revenirea.
Pătlagina
Identificare: rozetă de frunze late sau lanceolate, în funcție de specie, cu nervuri paralele foarte pronunțate care pornesc de la bază și un spic floral erect pe o tijă fără frunze.
Ce indică: este indicatorul prin excelență al solului compactat. Apare cu precădere pe zonele circulate repetat, marginile aleilor și spațiile de joacă.
Tratament: tratamentul selectiv funcționează, iar afânarea mecanică a solului elimină cauza.
Pălămida de câmp
Identificare: frunze alungite, crestate, cu margini prevăzute cu spini ascuțiți, port erect, flori în capitule mov.
Ce indică: este o plantă perenă cu rădăcini târâtoare, capabilă să reapară la distanță de locul inițial.
Tratament: este necesar un produs sistemic care să ajungă la rețeaua de rădăcini. Prevedeți o reaplicare pentru eventualele noi creșteri: acest tip de plantă perenă se tratează pe termen lung, nu printr-o singură intervenție.
Volbura de câmp
Identificare: frunze în formă de vârf de săgeată, tulpini volubile care se înfășoară pe tot ce întâlnesc, flori albe sau roz, în formă de pâlnie.
Ce indică: într-o peluză, acesta provine de obicei de la o margine, un rond învecinat sau un taluz adiacent.
Tratament: rădăcinile sale coboară adânc, ceea ce necesită și aici o acțiune sistemică și puțină perseverență. Tratarea și a focarului de origine de la margine previne recolonizarea.
Pirul târâtor, un caz aparte
Identificare: frunze liniare cu nervuri paralele, deci o graminee, cu două mici urechiușe care înconjoară tulpina la baza frunzei și rizomi albi și ascuțiți sub suprafață.
Tratament: făcând parte din aceeași familie botanică precum gazonul dumneavoastră, acesta necesită o abordare specifică, diferită de un tratament selectiv. Detaliem pașii de urmat în articolul nostru dedicat pentru a elimina definitiv pirul târâtor.
Cum se tratează buruienile din peluză?
Trei abordări se completează reciproc, fiecare în zona sa.
Plivitul manual rămâne foarte util în cazul focarelor izolate și al rozetelor bine vizibile. Folosiți un cuțit pentru plivit pentru a urmări rădăcina pivotantă a păpădiilor și pătlaginelor și lucrați pe un sol zvântat, a doua zi după ploaie. Pe o peluză larg colonizată, operațiunea devine îndelungată și lasă goluri care trebuie reînsămânțate.
Tratamentul selectiv este soluția de referință de îndată ce infestarea depășește câteva tufe. Principiul este simplu: produsul acționează asupra dicotiledonatelor și protejează gramineele din gazonul dumneavoastră. Acesta circulă prin seva plantei vizate, de la frunze până la rădăcină, ceea ce explică eficiența sa împotriva plantelor perene cu rădăcini adânci.
Condițiile de aplicare determină rezultatul la fel de mult ca produsul:
Aplicați pe un gazon uscat, la aproximativ cinci zile după tundere, conform recomandărilor producătorului, pentru ca buruienile să aibă o suprafață foliară suficientă.
Alegeți o perioadă fără ploaie sau îngheț prognozate în orele următoare.
Respectați concentrația indicată fără a o depăși. Pentru concentratul COMPO, de exemplu, producătorul recomandă 50 ml în 5 litri de apă pentru 50 m² prin pulverizare sau 10 ml în 10 litri pentru 10 m² prin aplicare cu stropitoarea.
Tratați uniform, fără a supraîncărca local. Regularitatea trecerii contează mai mult decât cantitatea depusă, iar acest aspect este detaliat în articolul nostru despre cum să vă reglați pulverizatorul.
Exemplu concret. O peluză are trifoi pe jumătatea însorită, iederă de pământ de-a lungul gardului viu și trei păpădii izolate în mijloc. Secvența corectă constă în extragerea celor trei păpădii cu un cuțit pentru plivit în câteva minute, apoi tratarea celor două zone colonizate cu un erbicid selectiv și, în cele din urmă, aplicarea unui îngrășământ azotat pe partea unde se afla trifoiul. Trei acțiuni diferite pentru trei situații, pe aceeași peluză.
Când să erbicidați peluza? Momentul potrivit
Calendarul contează la fel de mult ca produsul, deoarece tratamentul urmează fiziologia plantei.
Sfârșitul primăverii este perioada de referință. Buruienile sunt în plină creștere, frunzișul lor este dezvoltat, seva circulă activ și transportă rapid produsul către rădăcini. Acesta este momentul în care intervenția este cea mai rapidă și mai completă.
Începutul toamnei constituie a doua fereastră de intervenție. Plantele perene își transferă atunci rezervele către organele subterane, iar produsul coboară împreună cu acestea. Este deosebit de favorabil pentru speciile cu rădăcini adânci, precum păpădia sau scaietele.
În plină vară sunt necesare mai multe precauții. Pe o peluză afectată de secetă, este mai bine să așteptați o udare sau o ploaie, să lăsați vegetația să-și reia creșterea timp de câteva zile, apoi să interveniți când frunzele sunt bine verzi.
În perioada rece, vegetația își încetinește ritmul. Așteptați reluarea creșterii pentru a interveni în condiții bune.
Cum refaceți o peluză invadată?
Când refacerea peluzei vizează întreaga suprafață, procedați în această ordine.
Stabiliți mai întâi diagnosticul. Identificați speciile dominante și ceea ce indică acestea. Un covor de pătlagină și bănuței indică un sol tasat, iar o invazie de trifoi indică o carență de azot. Tratamentul singur nu rezolvă cauza.
Îndepărtați manual tufele mari înainte de tratament, numai dacă este vorba despre rozete bine individualizate, pe care le veți putea reînsămânța ulterior.
Tratați suprafața cu un erbicid selectiv, în condițiile descrise mai sus.
Așteptați uscarea completă, apoi treceți scarificatorul pentru a îndepărta resturile și pâsla vegetală acumulată.
Aerați solul în locurile compactate, cu o furcă de săpat sau cu un aerator cu tuburi perforatoare.
Reînsămânțați zonele denudate cu semințe potrivite pentru expunere, afânând ușor suprafața înainte de semănat pentru a asigura contactul cu solul.
Aplicați o fertilizare corespunzătoare sezonului, apoi udați regulat până la răsărire.
Cum puteți preveni revenirea buruienilor?
Prevenția se bazează pe un singur principiu: un gazon dens nu lasă loc buruienilor. Patru operațiuni de întreținere sunt suficiente.
Tundeți iarba mai înalt. Este pârghia cea mai eficientă și cel mai des neglijată. O înălțime generoasă de tăiere umbrește solul, încetinește germinarea semințelor de buruieni și favorizează înrădăcinarea gazonului.
Fertilizați regulat, cu o aplicare la sfârșitul sezonului, care pregătește gazonul pentru iarnă și pentru o reluare viguroasă a creșterii.
Aerați în fiecare an zonele circulate. Decompactarea înlătură avantajul concurențial al pătlaginei și al margaretei.
Supraînsămânțați zonele rarefiate imediat ce apar. O suprafață goală este o invitație, iar recolonizarea începe întotdeauna de acolo.
Exemplu concret. Un proprietar își tratează gazonul în fiecare primăvară și constată aceeași invazie în anul următor. Mărind pur și simplu înălțimea de tundere și adăugând o fertilizare de toamnă, obține un gazon mai dens, care împiedică în mod natural răsărirea buruienilor. Tratamentul devine astfel o intervenție punctuală asupra câtorva focare, în locul unei aplicări generale repetate.
Recunoașterea și tratarea buruienilor din gazon: ce trebuie reținut
Pe scurt, recunoașterea înainte de tratare economisește timp și îmbunătățește considerabil rezultatul. Observați nervațiunea frunzelor pentru a deosebi gramineele de dicotiledonate, apoi portul și înflorirea pentru a identifica specia. Rețineți cele mai utile semne distinctive: trei foliole pentru trifoi, frunze în formă de inimă și tulpină pătrată pentru troscotul de baltă, o linie de peri pe o singură parte a tulpinii pentru rocoină, nervuri paralele bine conturate pentru pătlagină. Fiecare specie vă oferă, de asemenea, informații despre solul dumneavoastră, iar această informație este la fel de importantă ca tratamentul în sine. Aplicați apoi erbicidul selectiv la sfârșitul primăverii sau la începutul toamnei, pe gazon uscat și cu vegetație activă, respectând proporțiile indicate de producător. Încheiați întotdeauna prin fortificarea gazonului: tundere înaltă, fertilizare, aerare și supraînsămânțare. Această combinație transformă o plivire punctuală într-un gazon curat pe termen lung.
